Cetatea Romano-Bizantină Sucidava

Când treci prin Corabia, micul oraș-port de la Dunăre, fă-ți timp pentru o vizită la Complexul arheologic Sucidava. Vei descoperi aici una dintre cele mai bine conservate cetăți antice in situ din Oltenia.  

Cetatea romano-bizantină Sucidava se încadrează cronologic în secolele III-VI d.Hr. Construcția sa a început în timpul împăratului Gallienus, fiind definitivată sub domnia împăratului Aurelian (270-275 d.Hr.). 

Ocupând o poziție strategică, pe o terasă înaltă, la vărsarea Iskerului şi Oltului în Dunăre, fortificația a controlat timp de câteva secole trecerea peste bătrânul fluviu şi a avut un rol considerabil în procesul romanizării provinciei.

La Sucidava nu vei întâlni doar vestigii de epocă romană târzie. Cercetările arheologice au evidențiat permanența locuirii în această vatră străveche, cu începuturi în epoca neolitică. În muzeul aflat la intrarea în complexul arheologic vei găsi expuse obiecte aparținând culturii Vădastra (mileniul IV î.Hr.) și grupului cultural Celei (a doua jumătate a mileniului al III-lea î.Hr.). 

Sucidava îți oferă astfel unica ocazie a unei călătorii în timp, în care vei fi purtat de la locuința eneolitică la clădirea romană cu hypocaust și basilica paleobizantină. Dar cel mai incitant loc rămâne cu siguranță fântâna secretă a cetății.

Scurtă incursiune istorică

Sucidava a fost un important centru militar și economic al sucilor, un trib geto-dacic. După ce Dacia a fost cucerită de romani, pe teritoriul actualului cartier Celei din Corabia s-a construit un castru, ceea ce a determinat dezvoltarea așezării civile Sucidava. 

În timpul împăratului Aurelian a fost ridicată prima cetate de apărare. Aceasta a fost rezidită din ordinul împăratului Constantin cel Mare (306-337 d.Hr). Tot atunci s-a construit și podul de piatră peste Dunăre.

Cetatea a fost părăsită în contextul invaziilor avaro-slave, la sfârșitul secolului al VI-lea.

Comori neprețuite

Podul ridicat în timpul împăratului Constantin cel Mare a fost inaugurat în vara anului 328 d.Hr. Acesta traversa fluviul Dunărea, făcând legătura între cetatea romano-bizantină Sucidava și anticul Oescus (localitatea Ghighen din Bulgaria).

Avea o lungime de 2.437,5 metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri din antichitate. Durata existenței sale a fost scurtă, întinzându-se doar până la sfârșitul secolului al IV-lea.

În prezent, portalul nordic al podului este cel mai bine păstrat.

Experiențe unice

Descoperă Fântâna secretă, un monument unic în arhitectura romano-bizantină!

A fost construită în secolul VI d.Hr., pentru aprovizionarea cu apă a celor care locuiau în cetate. 

Puțul fântânii a fost amenajat la o adâncime de 19 metri, prin captarea unuia dintre izvoarele de la poalele platoului. Acesta are formă pătrată și este acoperit cu o boltă din cărămidă de formă piramidală. Accesul se realiza printr-un coridor subteran, cu o lungime de 26 metri. 

Același coridor te va conduce și pe tine la fântâna secretă.