Fiecare județ al României este unic prin istoria și legendele sale locale, precum și prin tradițiile păstrate de demult.

Te invităm să străbați toate județele incluse în România Atractivă, iar pentru ca experiența să fie completă, îți prezentăm poveștile și obiceiurile fiecărei zone, astfel încât călătoria ta să fie una de neuitat!

Călătoria noastră trece și prin județul Dâmbovița, unde vei întâlni un obiectiv deosebit, încadrat pe ruta castelelor. Este vorba despre Conacul Ion Ghica, ale cărui încăperi înțesate de istorie așteaptă cu nerăbdare să le cutreieri și să aflii povestea locului.

Dâmbovița este unul dintre cele mai ofertante județe ale României în ceea ce privește frumusețile naturale, edificiile cultural-istorice, dar știați că, la Ghergani, comuna Răcari, există o bijuterie de conac, care a aparținut marelui om politic liberal Ion Ghica?
 

Cu siguranță numele lui Ion Ghica este cunoscut de toți românii pentru contribuțiile de la Revoluția de la 1848, Mica Unire din 1859, aducerea lui Carol I pe tronul României și chiar dobândirea independenței de stat, dar poate nu știați că era un poliglot desăvârșit, un diplomat abil și un om cu un caracter puternic. După momentul 1848, când toți revoluționarii au fugit în Occident, Ion Ghica a mers la Istanbul. Mai mult chiar, a reușit să-i convingă pe otomani de abilitățile sale politice și administrative, încât l-au numit guvernator al insulei Samos, unde a reușit să stârpească pirateria în floare în acea insulă, care afecta în mod serios mișcările flotelor franceză și britanică, pregătite pentru aprovizionarea pe mare a trupelor ce luptau în războiul Crimeii (1853-1856). De soarta acestui război a înclinat și posibilitatea realizării Micii Uniri din 1859.

Orice român poate să identifice în județul Dâmbovița măcar un obiectiv turistic, fie că e vorba de Curtea Domnească de la Târgoviște, Mănăstirea Dealu (unde odihnește capul lui Mihai Viteazul) sau Palatul de la Potlogi al lui Constantin Brâncoveanu.

Se știe că voievodul Constantin Brâncoveanu a fost numit de turci „Altan Beg”, adică „prinţul aurului”, și că în momentul execuției în 15 august 1714 i-au cerut să le spună unde își ține comoara. Însă puțini știu că există o legendă potrivit căreia între Mănăstirea Dealu și Curtea Domnească de la Târgoviște ar fi un tunel prin care supușii credincioși lui vodă ar fi încercat să transporte aurul când au aflat că Brâncoveanu este mazilit și dus la Istanbul. Se pare că norocul nu ar fi fost de partea lor și tunelul s-a surpat. Deși arheologii nu pot confirma această poveste, se pare că mare parte din avuția domnitorului a fost investită în palatele brâncovenești care au deschis un curent în cultura și arhitectura națională. Moștenirea culturală a epocii lui Brâncoveanu a fost reluată mai târziu, la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în curentul neoromânesc.

Vă propunem să descoperiți și poveștile conacului, unde toată elita românească din secolul al XIX-lea venea să o asculte pe Alexandrina, soția lui Ion Ghica, o pianistă desăvârșită, care în tinerețe fusese eleva celebrului compozitor și pianist Franz Liszt.